Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre Uniunea Europeană. Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor Fondul Social European este de a susţine statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi sociale. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile şi principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare.

Fondul Social European finanţează următoarele priorităţi:

• Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor
• Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii
• Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate

Statele membre şi regiunile Uniunii Europene au acces la finanţare din Fondul Social European în cadrul unei perioade de programare de şapte ani. Actualul exerciţiu de programare se desfăşoară pe perioada 2007-2013. Pentru a beneficia de asistenţa Fondului Social European, statele membre elaborează programe operaţionale prin care se stabilesc priorităţile de finanţare

În regiunile mai puţin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergenţă, Fondul Social European susţine:

• Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare;
• Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice, la nivel naţional, regional sau local

Contribuţia FSE la relansarea economică

Ca răspuns la extinderea actualei crize economice, Uniunea Europeană a elaborat un Plan European de Relansare Economică. Politica de coeziune, prin instrumentele sale de finanţare,incluzând si Fondul Social European, reprezintă punctul central al acestei strategii de susţinere a Europei pe perioada crizei si de asigurare a unei reveniri rapide la o crestere economic sustenabilă.

Pornind de la realităţile economice interne si externe, Guvernul României a elaborat Programul Anticriză care cuprinde, în primul rând, măsuri pentru protejarea locurilor de muncă si a populaţiei cu venituri mici, prin relansarea economică si sprijinirea mediului investiţional si de afaceri.

Fondul Social European: un instrument de relansare

Fondul Social European este principalul instrument financiar al UE în ceea ce priveste investiţia în capitalul uman. Pe parcursul actualei perioade de finanţare 2007-2013, se vor investi aproximativ 76 de miliarde de euro în cadrul proiectelor din Statele Membre UE pentru susţinerea ocupării si pentru acordarea de sprijin persoanelor în a-si îmbunătăţi nivelul educaţional si competenţele, astfel încât să-si sporească perspectivele de ocupare.

În aceeasi perioadă, FEDR si FSE vor co-finanţa aproximativ 2 milioane de proiecte din Statele Membre UE si din “economia reală”. Creat în 1957, FSE are o experienţă îndelungată în susţinerea locurilor de muncă si a oamenilor, demonstrându-si eficienţa de multe ori în decursul anilor. În calitate de instrument de finanţare „încercat si testat”, FSE reprezintă un instrument cheie de relansare economică.

Ce contribuţie poate aduce FSE?

Susţinerea ocupării forţei de muncă si combaterea somajului constituie „activităţi normale” ale programelor si proiectelor FSE. Pe parcursul actualei perioade de programare, proiectele finanţate din FSE ajută milioane de cetăţeni UE în vederea găsirii unui loc de muncă si îmbunătăţirii competenţelor proprii. Pentru mulţi dintre acestia, în special pentru grupurile vulnerabile, precum migranţii si persoanele cu dizabilităţi, FSE reprezintă prima lor sansă reală de acces pe piaţa muncii. Pe ceilalţi, proiectele FSE îi ajută să îsi perfecţioneze competenţele si să deprindă altele noi, astfel încât să-si păstreze locul de muncă si să-si îmbunătăţească sansele pe piaţa muncii. În general, activităţile FSE se referă atât la încurajarea schimbărilor cât si la adaptarea la acestea. Astfel, pe măsură ce criza economică se extinde în economia reală, priorităţile de finanţarea FSE au devenit mult mai importante.

FSE contribuie la:

• Identificarea si implementarea unor metode de lucru inovative si productive, precum sprijinul acordat organizaţiilor în ceea ce priveste restructurarea proceselor si strategiilor proprii de ocupare pentru a susţine locurile de muncă si competitivitatea angajaţilor.
• Accelerarea sprijinului acordat angajaţilor si companiilor în direcţia dobândirii de noi competenţe necesare pentru iesirea din criza economică.
• Implementarea măsurilor active si preventive de susţinere a ocupării. Criza economic poate accentua schimbările, iar FSE poate ajuta, de exemplu, prin recalificarea lucrătorilor, astfel încât să fie capabili să se orienteze către sectoare în care există o cerere mai mare de forţă de muncă.
• Susţinerea lucrătorilor care desfăsoară activităţi pe cont propriu si iniţierea de noi afaceri. Sectorul IMM reprezintă cel mai mare angajator din UE, astfel încât încurajarea spiritului antreprenorial si crearea de noi afaceri sunt vitale pentru relansarea economică.

Finanţarea FSE sprijină antreprenorii si persoanele somere să îsi înfiinţeze propriile afaceri, oferindu-le consultanţă si susţinere.

Planul UE de Relansare accentuează în mod clar relevanţa politicii de coeziune si priorităţile FSE în vederea atenuării efectelor crizei economice asupra locurilor de muncă. Din acest motiv, planul implică accelerarea investiţiilor pentru susţinerea economiei reale. Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adus cinci modificări legislative si administrative importante în ceea ce priveste fondurile structurale, inclusiv FSE, care vor permite Statele Membre UE să încurajeze iniţierea de investiţii în domeniul ocupării, să reintegreze somerii pe piaţa muncii, să prevină somajul pe termen lung si să ridice nivelul de competenţe al lucrătorilor. Aceste măsuri vizează: utilizarea fondurilor care nu au fost cheltuite în perioada precedentă de finanţare, cresterea plăţilor în avans realizate către Statele Membre UE, flexibilizarea regulilor de co-finanţare, simplificarea procedurilor administrative si de contabilitate si sprijinirea cu sume forfetare a proiectelor de valoare mică.

Documente de referinţă

În conformitate cu Agenda de la Lisabona revizuită, Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013, Strategia Europeană de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economică si Ocuparea Forţei de Muncă 2005-2008 a fost elaborat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 (POS DRU), adoptat prin Decizia Comisiei Europene C(2007) 5811/22.11.2007.

POS DRU este elaborat în concordanţă cu cea de-a patra prioritate tematică din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 („Dezvoltarea si utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România”) pentru obiectivul „Convergenţă” si cu politicile si strategiile naţionale în domeniul dezvoltării resurselor umane.

Strategia de dezvoltare a resurselor umane este în conformitate cu Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si reprezintă o componentă esenţială pentru atingerea obiectivului general al Uniunii Europene privind cresterea economică si locuri de muncă mai multe si mai bune.

Strategia Europeană de Ocupare a fost elaborată la nivel european în anul 1997 (Procesul Luxemburg) ca un instrument principal pentru a asigura orientarea si coordonarea priorităţilor politicilor de ocupare la care Statele Membre UE trebuie să se alinieze. În cadrul Consiliului European de la Lisabona (martie 2000), Uniunea Europeană si-a stabilit noi ţinte strategice pentru următorii 10 ani. Astfel, Strategia Europeană de Ocupare a fost integrată în Strategia de la Lisabona. În acest context, Consiliul a stabilit ca obiective generale ale acestor măsuri, până în 2010, în Uniunea Europeană, cresterea ratei generale de ocupare la 70%, cresterea ratei de ocupare în rândul femeilor la 60% si cresterea ratei de ocupare în rândul vârstnicilor la 50%. În martie 2005, Consiliul European a relansat Strategia de la Lisabona prin comutarea accentului pe cresterea dezvoltării economice si ocupare. Statele Membre UE elaborează Programe Naţionale de Reforme în baza Liniilor Directoare Integrate pentru crestere economică si ocuparea forţei de muncă asupra cărora au convenit în 2005, confirmate si revizuite în cadrul Consiliului European din martie 2008. Strategia utilizează indicatori pentru evaluarea performanţelor Statelor Membre UE în domeniul politicilor de ocupare: acesti indicatori asigurând totodată si baza de analiză a Programelor Naţionale de Reforme. Fondul Social European reprezintă instrumentul central pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Europene de Ocupare.

POS DRU sprijină Strategia de la Lisabona, îndeosebi în ceea ce priveste atingerea obiectivului de ocupare deplină. POS DRU are în vedere reintegrarea pe piaţa muncii a populaţiei inactive, a somerilor, în special a somerilor tineri si de lungă durată, a somerilor neînregistraţi, în special din mediul rural, precum si a grupurilor vulnerabile (în cadrul cărora populaţia roma reprezintă grupul principal urmărit a fi atras pe piaţa muncii). Pentru toate aceste grupuri, precum si pentru populaţia activă, formarea profesională continuă reprezintă o condiţie obligatorie în vederea dezvoltării unui capital uman performant în următorii ani. Promovarea măsurilor active de ocupare (AP 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”), dezvoltarea ofertei de formare profesională continuă si cresterea accesului la formare profesională continuă (AP 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”), sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii si a schemelor de învăţare bazate pe muncă (AP 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”) vor constitui baza necesară pentru cresterea nivelului de ocupare si pentru asigurarea competenţelor necesare pentru o participare corespunzătoare pe piaţa muncii.

Politica de ocupare la nivelul Uniunii Europene este susţinută, în prezent, de Liniile Directoare integrate pentru Crestere Economică si Ocuparea Forţei de Muncă 2005-2008 si 2008-2010, care stabilesc direcţii concrete privind cresterea participării si menţinerii pe piaţa muncii, promovarea adaptabilităţii lucrătorilor si a întreprinderilor, cresterea investiţiilor în capitalul uman prin educaţie si formare profesională mai bună si prin adaptarea educaţiei si formării profesionale la cerinţele pieţei muncii. Modul în care fiecare Stat Membru UE implementează, la nivel naţional, Liniile Directoare Integrate pentru crestere economică si ocuparea forţei de muncă se reflectă în Programul Naţional de Reforme (PNR). PNR este atât un document de raportare, cât si de planificare, prezentând în acelasi timp progresele realizate în ultimele 12 luni, precum si acţiunile care vor fi întreprinse în următoarele 12 luni. PNR vizează perioada 2007—2010, iar obiectivul politicilor planificate în document este atingerea performanţelor economice si de ocupare recomandate de Strategia de la Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care să asigure României o dezvoltare durabilă.

În PNR au fost stabilite următoarele priorităţi pentru reforme: îmbunătăţirea capacităţii administrative, îmbunătăţirea calităţii si managementului cheltuielilor guvernamentale, continuarea îmbunătăţirii mediului de afaceri, reducerea si reorientarea ajutorului de stat, cresterea gradului de ocupare si a ratei de participare pe piaţa muncii, realizarea unei pieţe a muncii favorabile creării locurilor de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor si lucrătorilor, stimularea ocupării forţei de muncă si îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile si atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cresterea eficienţei energetice, gestionarea resurselor naturale, conservarea bio-diversităţii si reducerea poluării.

Liniile Directoare Integrate pentru crestere economică si ocuparea forţei de muncă (2005-2008) au fost luate, de asemenea, în considerare la elaborarea Strategiei pentru DRU. POS DRU va sprijini investiţiile în capitalul uman si cresterea accesului la ocupare prin reducerea somajului si inactivităţii, în special pentru grupurile cu potenţial ridicat de integrare în educaţie si pe piaţa muncii. În acest sens, PO va avea o contribuţie substanţială în atragerea si menţinerea a cât mai multor persoane pe piaţa muncii active (linii directoare 17, 18, 19, 20), va îmbunătăţi adaptabilitatea lucrătorilor si a întreprinderilor, în special pentru a fi capabile să răspundă introducerii continue de noi tehnologii (liniile directoare 21, 22) si va susţine îmbunătăţirea si cresterea investiţiilor în capitalul uman prin educaţie si formare mai bună (liniile directoare 23 si 24).

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) reprezintă documentul strategic naţional prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune).

CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, si priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona revizuită.

Pornind de la situaţia socio-economică actuală si de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităţilor de dezvoltare economică si socială dintre România si statele membre ale Uniunii Europene. În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice si o prioritate teritorială:

Pentru implementarea POSDRU a fost elaborat Documentul Cadru de Implementare a POSDRU (DCI POSDRU), cuprinzând informaţii detaliate privind activităţile eligibile, categoriile de cheltuieli eligibile, categoriile de beneficiari si grupurile ţintă, precum si alte informaţii relevante pentru fiecare domeniu major de intervenţie. DCI POSDRU a fost aprobat prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei si egalităţii de sanse si al ministrului economiei si finanţelor nr.254/1169/2008, cu modificările si completările ulterioare.

• Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
• Cresterea competitivităţii pe termen lung a economiei românesti;
• Dezvoltarea si utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;
• Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
• Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

POS DRU sprijină, de asemenea, Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane promovată în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, în cadrul priorităţii tematice “Dezvoltarea si utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România”. Fiind concentrate pe principiul învăţării pe tot parcursul vieţii, cresterea adaptabilităţii si a antreprenoriatului, axele prioritare ale PO contribuie la atingerea obiectivelor strategice ale CSNR, respectiv furnizarea unei educaţii de calitate, calificări superioare si capacitate de management îmbunătăţită si asigurarea corelării educaţiei si formării cu nevoile economiei moderne si în expansiune.

Asa cum este prevăzut în CSNR, România urmăreste să devină un stat cu o economie performantă, care să satisfacă atât asteptările investitorilor, cât si pe cele ale angajaţilor. Motorul unei astfel de economii este cresterea productivităţii prin investiţii în capitalul productiv, în echipamente si tehnologii, dar si în capitalul uman.

POSDRU 2007-2013

Obiectiv general

POSDRU a fost elaborat în conformitate cu Agenda de la Lisabona revizuită, Orientările Strategice Comunictare privind Coeziunea 2007-2013, Strategia Europeană de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economică si Ocuparea Forţei de Muncă 2005-2008. De asemenea, POSDRU este în concordanţă cu cea de-a patra prioritate tematică din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 („Dezvoltarea si utilizarea eficientă a capitalului uman din România”) pentru obiectivul „Convergenţă”, si cu Programul de Guvernare 2005 –2008 în domeniul resurselor umane. Intervenţiile FSE în România în domeniul dezvoltării resurselor umane, asa cum sunt stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, vor asigura investiţia în capitalul uman, modernizarea sistemelor de educaţie si formare profesională, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Necesitatea de a asigura resurse umane pregătite si competitive pe piaţa europeană a muncii apare din înţelegerea faptului că avantajele competitivităţii, care determină actuala crestere economică a României, nu pot asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung, având în vedere presiunile crescute provocate de procesul de globalizare si introducerea continuă a noilor tehnologii. Numai o forţă de muncă flexibilă si superior calificată va putea să reacţioneze la modificările constante înregistrate pe piaţa muncii.

Având în vedere acest context, obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei si învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii si asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane. Acest obiectiv reprezintă echivalentul a aproximativ 18% din totalul populaţiei ocupate în 2006.

Pentru îndeplinirea obiectivului general al POS DRU au fost stabilite următoarele obiective specifice:

• Promovarea educaţiei si formării iniţiale si continue de calitate, inclusiv învăţământul superior si cercetarea;
• Promovarea educaţiei si formării iniţiale si continue de calitate, inclusiv învăţământul superior si cercetarea;
• Facilitarea inserţiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
• Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si inclusive;
• Promovarea inserţiei/reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;
• Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
• Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie si pe piaţa muncii.

POS DRU 2007-2013 cuprinde 7 Axe Prioritare, respectiv:

1. Axa Prioritară 1 - Educaţia si formarea profesională în sprijinul cresterii economice si dezvoltării societăţii bazate pe cunoastere
2. Axa Prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
3. Axa Prioritară 3 - Cresterea adaptabilităţii lucrătorilor si a întreprinderilor
4. Axa Prioritară 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
5. Axa Prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
6. Axa Prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale
7. Axa Prioritară 7 - Asistenţă tehnică

AXA PRIORITARĂ 5 - „Promovarea măsurilor active de ocupare”

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrării pe piaţa muncii a somerilor tineri si a somerilor de lungă durată, atragerea si menţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale si sprijinirea ocupării formale.

Luând în considerare efectele negative ale scăderii demografice continue, ale restructurării economice si adaptarea la nevoile pieţei, politica de ocupare a României vizează combaterea somajului si inactivităţii prin măsuri de ocupare cu caracter activ, preventiv, inovativ si flexibil.

Măsurile prevăzute au o abordare pe tot parcursul vieţii, concentrându-se pe grupuri de persoane cu o situaţie dificilă pe piaţa muncii, de exemplu, tinerii si somerii de lungă durată. O atenţie specială se va acorda somajului de lungă durată, care înregistrează rate peste media UE.

Promovarea măsurilor active de ocupare si a măsurilor preventive vor avea rezultate positive asupra mentalităţii somerilor si a angajatorilor, în ceea ce priveste ocuparea. Mai mult, aceasta înseamnă înlăturarea diferitelor obstacole privind accesul pe piaţa muncii, furnizarea de serviciide asistenţă si consiliere pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, facilităţi pentru accesul la diferite măsuri active si înlăturarea capcanei inactivităţii.

Măsurile active de ocupare vor include, de asemenea, programe de formare în domeniul antreprenoriatului pentru tineri, somerii de lungă durată si persoanele inactive, inclusiv din zona rurală si agricultura de subzistenţă, dându-le posibilitatea să devină activi pe piaţa muncii, să obţină cunostinţele de bază privind elaborarea unui plan de afaceri, legislaţia aplicabilă, aspect de marketing, strategii orientate spre client etc. Odată ce devin persoane juridice, stimulentel si sprijinul financiar va fi furnizat în cadrul POS Cresterea Competitivităţii Economice.

Domeniile majore de intervenţie din cadrul acestei AP sunt:

1. Dezvoltarea si implementarea măsurilor active de ocupare;
2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea forţei de muncă.